gala_excelentei.pngplati_online.pnginregistrare_cnasr.pngsucursale_teritoriale.pngreteaua_excelenta.pnglocuri_munca.png

Asistența socială în timp de pandemie

Asistența socială în timp de pandemie
De Lena Dominelli, Universitatea din Stirling

Articol tradus de studenţii şi profesorii de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti

Introducere


Noul coronavirus, care a apărut pentru prima dată în luna Decembrie 2019, este cunoscut acum sub denumirea de Covid-19. ÎnWuhan, din China, primul oraș unde s-a manifestat, fiind chiar epicentrul, au fost luate măsuri drastice pentru a-l ține sub control, până la momentul în care fiecare țară ar fi putut înțelege care îi sunt particularitățile. Până în prezent s-a manifestat în 177 de țări ale lumii și din cauza modului în care s-a răspândit la nivel global, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat situația ca încadrându-se în tiparul pandemiei. Tratarea unei pandemii necesită acțiuni unitare la nivel internațional, național și local. Pandemia plasează asistenții sociali în prima linie și le ridică multe semne de întrebare. Dintre acestea, cruciale sunt cele privind rolul și scopul profesiei în combaterea pandemiei; cum pot veni asistenții sociali în sprijinul celor afectați de acest virus? În acest scurt articolvom analiza următoarele:


● Ce este Covid-19 și ce simptome prezintă?
● Ce pași sunt recomandați de OMS și experții naționali și locali în domeniul sănătății să fie urmați de populație în strategiile de pregătire și atenuare?
● Ce pot face asistenții sociali în contextul pandemiei?

Încă de la începutul lunii ianuarie 2020sprijin asistenții sociali din mai multe țări vorbindu-le despre aceste întrebări menționate anterior; le împărtășesc ideile mele izvorâte din experiența mea cu privire la procesul de acordare a sprijinului în profesia noastră, emoțional și practic, fără a se pune în pericol pe ei înșiși, familiile lor sau comunitatea unde activează. Oricine poate cădea pradă acestui virus (Covid-19), așa că din păcate nu pot oferi o soluție magică anti-Covid-19, doar sfaturi pe care în calitate de asistenți sociali ar trebui să le contextualizați și să le adaptați situației specifice cu care vă confruntați, folosind capacitățile voastre de reflecție critică și dialogul cu alte părți interesate, respectând valorile etice și sociale ale profesiei. Activitatea transdisciplinară, de colaborare interinstituțională din cadrul unei echipe care luptă împotriva Covid-19, ne oferă multe avantaje, printre care accesul la cunoștințe relevante și susținerea colegilor, dar și supervizarea în vremuri incerte. Unele sfaturi pe care eu le-am expus aici le-ați auzit și anterior dacă ați citit ziarele, ați urmărit emisiunile TV, ați ascultat radioul, ați accesat alte mijloace de comunicare socială de încredere sau dacă ați accesat site-urile organizațiilor oficiale precum OMS sau Centrul de Consiliere pentru Dezastre din țara voastră (aceste informații/sfaturi sunt de regulă furnizate de purtătorul de cuvânt din domeniul sănătății sau de Agenția de Gestionare a Situațiilor de Urgență).


Ce este Covid-19 și care îi sunt simptomele?


Covid-19 nu este o răceală sau gripă de sezon. Este un virus respirator care s-a manifestat sub forma unei pneumonii atipicecare a izbucnit înWuhan, China. Covid-19 prezintă de regulă următoarele simptome (apar adesea împreună):
• tuse (și)
• febră peste 38° Celsius (deși unele persoane în vârstă ar putea avea mai puțin) (și)
• dificultate de respirație (care afectează de obicei plămânii).

În primele zile de la infectare, o persoană poate să nu prezinte simptome sau să prezinte simptome tipice „gripei”, cum ar fi tuse, strănut, dureri în gât sau dificultăți în respirație.

O persoană care manifestă aceste simptome a avut de regulă contact apropiat cu cineva care a fost testat pozitiv (confirmat) pentru Covid-19 (prin contact apropiat înțelegem distanță de 1-2 metri, timp de 10 minute sau mai mult cu o persoană purtătoare a acestui virus); a călătorit într-o zonă afectată și a contactat virusul de acolo; a contactat virusul de la o persoană infectată aflată în perioada de incubație (când persoana purtătoare nu știe și îl răspândește în jurul său); și expunerea la Covid-19 prin contaminarea de la materiale provenite din laboratoare sau unități medicale. În unele țări, asistenții sociali au fost expuși ultimei surse prezentate mai sus, atunci când au asistat în activitatea lor profesioniștii din domeniul sănătății, făcând esențiale auto-îngrijirea și protecția. Dacă aveți simptome ușoare, cel mai bun sfat este să rămâneți în casă, i.e. să vă izolați singur și stați în carantină pentru a nu răspândi virusul altora sau pentru a copleși inutil furnizorii de servicii de sănătate, deoarece majoritatea cazurilor (80%) se vor recupera cu ușurință.

Ce sfaturi pot oferi asistenții sociali pentru a sprijini oamenii, familiile lor și comunitățile să fie protejate?
Nu toți profesioniștii din domeniul sănătății sunt de acord cu privire la ce ar trebui sau trebuie făcut în situații specifice. De aceea există variații la nivel național în ceea ce privește răspunsul oferit în funcție de geografia țării, aranjamentele politice, contextele socio-economice și alți factori. Având în vedere deficitul de resurse, de la măști de unică folosință la ventilatoare și paturi de spital, un alt element important se referă la distribuirea resurselor către cei care au nevoie cel mai mult de ele, i.e. cei mai vulnerabili la acest virus sau cei grav bolnavi. Factorul resurse este, de asemenea, important în ceea ce privește testarea și disponibilitatea paturilor de spital, inclusiv în ceea ce privește unitățile de urgență și cele de terapie intensivă. Persoanele sănătoase sau care nu prezintă simptomele Covid-19 ar trebui să stea departe de centrele de testare și de spitale, în special unitățile de urgență, pentru a permite accesul la resurse celor aflați în nevoie și pentru a nu irosi timpul limitat al personalului medical necesar adresării cazurilor urgente. Astfel, următoarele puncte vizează prevenția și trebuie adaptate fiecărui context pentru a fi în concordanță cu specificul local și cultural. Cu toate acestea, sunt recunoscute a fi utile, indiferent de loc, deoarece există un consens în ceea ce privește recomandările de bază. Aceste recomandări sunt:


● Spălări frecvente ale mâinilor cu săpun și apă (timp de 20 de secunde sau mai mult, cu apă care curge continuu și săpun, însă dacă acestea lipsesc se vor folosi geluri care au ca efect eliminarea virușilor și NU a bacteriilor);
● Nu vă atingeți fața, ochii, nasul sau gura. Această recomandare previne ca virusul să intre în organismul vostru și să vă îmbolnăvească. Recomandarea vine în sprijinul celor care iau contact cu suprafețele infectate.
● Distanțarea socială. Acest lucru ajută să țină virusul la distanță și să reducă răspândirea sa în comunitate (2m/persoană);
● Dezinfectarea frecventă a suprafețelor atinse și asupra cărora s-a tușit. Dezinfectanții utili în această situație ar fi cei pe bază de alcool cu o concentrație de 60% alcool sau mai mult;
● Autoizolarea pentru o perioadă de 14 zile pentru a evita răspândirea Covid-ului 19, dacă ai fost expus acestuia, dacă ești suspect că ești purtător, chiar dacă ești asimptomatic, sau dacă ai fost confirmat pozitiv, dar nu ai manifestări caracteristice care să necesite spitalizarea sau alte măsuri care să impună plasarea ta în carantină;
● Oferirea informațiilor pentru a identifica persoanele cu care ai intrat în contact și le-ai fi putut infecta, dacă ești suspect că ai fi purtător de virus sau ești deja confirmat;
● Purtarea de costume de protecție, inclusiv ochelari medicali de protecție, măști și mănuși de unică folosință, care să te protejeze atât pe tine cât și pe cei cu care intri în contact (pentru cei care oferă servicii).

Cum pot asistenții sociali să ofere sprijin profesioniștilor din domeniul medical și celor afectați de Covid-19?
Asistenții sociali au propriile sarcini și responsabilități în cazul unei pandemii, deși acestea nu sunt adesea explicate clar, așa cum este în cazul profesioniștilor din domeniul sănătății cărora li se atribuie sarcini concrete de îngrijire a persoanelor, definite în primul rând în termeni de îngrijire și nevoi medicale. Cu toate acestea, este nevoie și de sprijin social – să mențină familiile și comunitățile împreună în ciuda distanțării sociale și să continue oferirea serviciilor sociale, incluzând realizarea de evaluări ale nevoilor, facilitarea accesului la sprijinul oferit la domiciliu sau la servicii specializate, protecția copiilor și a adulților, reunificarea familială și mobilizarea comunităților în jurul problemelor sociale. În timpul unei pandemii, activitățile lor pot fi intensificate pentru a acoperi:


● Referirea persoanelor către alte servicii, mai ales cele de tip medical;
● Utilizarea mijloacelor de telecomunicație/internet/video/social media pentru a vă conecta cu ceilalți și a reduce efectele izolării;
● Controlul accesului la anumite tipuri de servicii, în special cele insuficiente, și explicarea motivelor pentru care acesta sunt necesare;
● Identificarea și mobilizarea resurselor la nivelul comunității;
● Educația comunitarăprivind sănătatea publică este esențială pentru a explica modul în care și de ce oamenii pot avea grijă de ei, de cei apropiați și de comunitate;
● Sprijinirea persoanelor cu nevoi emoționale, pentru a le reduce frica și anxietatea;
● Oferirea de consiliere persoanelor care au pierdut pe cineva apropiat;
● Oferirea sprijinului necesar astfel încât oamenii să descopere cumpot avea grijă de ei, în special în ceea ce privește inițiativele de distanțare socială;
● Promovarea solidarității și a justiției sociale în parametri siguri privind contactul apropiat;
● Advocacy cu și pentru persoane pentru a se asigura respectarea justiției sociale și drepturilor omului;
● Grija pentru propria sănătate (autoîngrijire și supervizare), în calitate de asistenți sociali;
● Explicarea în termeni simpli a politicilor guvernamentale astfel încât orice persoană să le poată înțelege;
● Sprijinirea profesioniștilor din domeniul sănătății în activitatea din cabinetele medicale;
● Sprijinirea copiilor școlari, inclusiv divizarea acestora în grupuri mici de lucru, pentru a evita contactul direct și expunerea la Covid-19;
● Sprijinirea copiilor pentru a avea acces la alimente, precum și la alte beneficii și servicii esențiale, în special pe durata închiderii școlilor;
● Sprijinirea persoanelor vârstnice pentru a avea acces la alimente, precum și la alte beneficii și servicii esențiale;
● Sprijinirea copiilor și a familiilor acestora pentru a avea acces la centrele de testare Covid-19, atunci când este necesar.

În desfășurarea oricăreia sau a tuturor acestor activități, asistenții sociali trebuie să aibă grijă să își protejeze propria sănătate și bunăstare.

Anexa 1: Dezvoltarea auto-îngrijirii și a rezilienței
O situație de criză poate aduce la suprafață tot ceea ce este mai bun în oameni, iar asistenții sociali au un rol în a-i încuraja pe oameni să lucreze la punctele lor forte și să-și calmeze fricile. Un aspect crucial care îngrijorează pe mulți oameni prinși într-o criză pe care nu o înțeleg este frica, frica de necunoscut, frica de incertitudine. Asistenții sociali pot empatiza cu astfel de frici, dar ar trebui să-i ajute pe oameni să-și identifice punctele forte care le pot oferi asigurări și ajuta în calmarea anxietăților. Un exemplu de acest tip poate fi frica oamenilor că nu există suficient stoc pentru un produs și astfel ajung să-și facă stocuri achiziționându-l ori de câte ori îl găsesc. Aceasta este de obicei contraproductivă, pentru că lanțurile de aprovizionare sunt mult mai robuste decât cred indivizii, iar reaprovizionarea cu produse atunci când este nevoie este mai probabil să mențină rafturile aprovizionate și să asigure că toată lumea are ceea ce îi este necesar. De asemenea, cei mai mulți oameni au spațiu limitat de depozitare a bunurilor de care au nevoie și pe care le stochează pentru a se asigura că le au în cazul în care produsele se vor termina. Și în final, mereu există opțiunea de a încerca să găsești alte soluții care îți vor permite să-ți atingi scopul dacă nu poți găsi produsul pe care îl vrei. Unele dintre aceste alternative sunt discutate mai jos, dar ar trebui să afli ceea ce poți folosi prin căutarea sfaturilor (la telefon sau pe internet) de la alții care poate că deja le-au încercat sau care ar putea avea alte sugestii. Eu nu pot să garantez pentru ele, dar mi-au fost recomandate ca de ajutor de la alții care le-au folosit:
a. Măști: Dacă acestea se găsesc în stoc limitat, ele ar trebui rezervate pentru profesioniștii din domeniile sanitar și social care oferă servicii persoanelor vulnerabile. Măștile care nu au filtrarea corectă (precum N95) sau care sunt puțin potrivite nu vor fi de niciun folos, așa că indiviziilor le-ar fi mai bine fără să le poarte pentru că purtarea lor ar putea să-i facă pe aceștia să creadă că sunt la adăpost de expunere când nu sunt de fapt. Cu toate acestea, cine vrea să se protejeze pe sine de particulele de la strănutul altor oameni sau să nu le răspândească pe ale lor, își pot acoperi nasul și gura cu o bucată de material în trei straturi care este legată la ceafă, dar asigurându-se că nu sunt spații sau goluri pentru scurgeri în jurul marginilor.
b. Produse sanitare: Spălarea frecventă a mâinilor cu săpun și apă este mai bună decât acestea, iar dacă acestea lipsesc, spirturile medicinale și spirtul pot fi folosite ca măsuri temporare până când mâinile pot fi spălate adecvat.
c. Dezinfectanți casnici: Pentru spălarea suprafețelor din bucătărie, oțetul alb, sucul de lămâie și sucul de lime pot fi utile când cei casnici nu sunt disponibili. Pentru spălarea podelelor, clorul (diluat în mod corespunzător) poate fi utilizat. Dar cu acest produs, asigură-te că nu respiri vaporii săi pentru că aceștia ar putea fi dăunători pentru sistemul respirator și pentru pielea ta.
d. Îmbrăcăminte de protecție pentru exterior: Atunci când acestea nu sunt disponibile, salopetele sau o pelerină bine cuprinzătoare care îți poate acoperi hainele și care poate fi dată jos înainte de intrarea în casă sau în clădire și pusă direct în mașina de spălat pentru o spălare separată cu apă fierbinte poate reduce răspândirea virusului prin îndepărtarea sau de ceilalți.

Oamenii rezilienți sunt inovativi, așa că simte-te liber să adopți improvizațiile tale și înregistrează rezultatele pentru a le putea împărtăși cu alții.
Lucrând împreună, putem învinge COVID-19.

Recunoaștere:
Aș dori să le mulțumesc tuturor celor care oferă ajutor și sprijin în întocmirea acestor ghiduri, în special acelor asistenți sociali și profesioniști din domeniul sănătății care s-au bazat pe experiențele lor în sprijinirea altora de-a lungul experienței lor de Covid-19.

Lena Dominelli, Director al Comitetului IASSW (Asociația Internațională a Școlilor de Asistență Socială) pentru intervenție la dezastru, schimbări climatice și sustenabilitate.

Articol original - link https://www.iriss.org.uk/news/features/2020/04/02/social-work-during-health-pandemic?fbclid=IwAR3qGqp7ubUNU3bUmyp_TjuDEz1YAmMT1EVHOtCxrDtn-YcYuhGBrdTSzJU

Material tradus și adaptat de
Ruxandra Sevastin – Student, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Departamentul de Asistență Socială, Universitatea din București
Lector univ.dr. Georgiana – Cristina Rentea - Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Departamentul de Asistență Socială, Universitatea din București
Lector univ.dr. Anca Mihai - Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Departamentul de Asistență Socială, Universitatea din București

 

comisii_cooperative.pngcorpul_de_control.pngcomitetul_sectorial_sanatate_asistenta_sociala.pngfinanciar.png

registru_actualizat.png

Contact

Bucuresti, Str. Biserica Amzei, nr.29, et.3, sector 1, cod postal 010393

cnasr_qr.pngtel1: 0748 124 585
tel2: 021 317 51 25
fax1: 031 817 20 47
fax2: 021 317 24 30

e-mail: cnasr@cnasr.ro

Cont IBAN:
RO38 RZBR 0000 0600 1203 7312 

Banca: Raiffeisen Bank,
Agentia Piata Romana Bucuresti

Cont IBAN:
RO56 RNCB 0075 0352 4057 0001

Banca: BCR
Unitatea BCR Unirea

Cod fiscal: 17400940

Program de relatii cu publicul:
luni-joi
orele 10.30-14.30